Emoţiile religioase, Jonathan Edwards

Alexander Smellie: „Da mihi magistrum.” Nu trecea nicio zi, ne spune Ieronim, în care Ciprian din Cartagina să nu îi poruncească secretarului său: „Dă-mi maestrul!” Atunci, secretarul scotea vreun tratat al lui Tertulian – Tertulian, cu originalitatea şi profunzimea sa, cu gândirea sa comprehensivă şi plină de forţă, cu speculaţiile lui şi dialectica sa clară şi convingătoare. Oricine vrea să crească în harul şi cunoaşterea Domnului Isus Hristos, oricine vrea să citească drept în propria sa inimă şi vrea să afle ce cere Dumnezeu de la el, trebuie să spună despre Emoţiile religioase: „Da mihi magistrum!” Este un sacrilegiu să critici o carte care se ridică la asemenea înălţimi şi care este atât de plină de înţelepciunea care vine de sus.
În paginile acestea, Jonathan Edwards a afirmat pentru totdeauna caracterul lăuntric şi spiritualitatea adevăratei religii. Ea este departe de o rutină mecanică a datoriei, ne asigură el; ea nu este o îndatorire rece şi atentă. Cei care îşi imaginează că este ceva sacerdotal şi sacramental se înşeală mult. Este mişcarea spre El, în iubire şi viaţă, a sufletului pe care l-a atins Dumnezeu şi în care locuieşte Dumnezeu. Este „mişcarea unui foc ascuns”, tremurând în piept, încălzind toată inima, consumând zgura păcatelor noastre în flacăra lui fierbinte, curăţindu-ne, stimulându-ne şi transfigurându-ne până când – minune a minunilor! – ajungem aur ceresc, fin şi şlefuit.
Jonathan Edwards:Nu există nicio întrebare mai importantă pentru omenire şi care să privească mai mult interesele oricărui individ, ca aceasta: Care sunt trăsăturile distinctive ale celor care se bucură de favorul lui Dumnezeu şi care au dreptul la răsplata Lui veşnică? Sau, în alte cuvinte: Care este natura adevăratei religii? Şi în ce constă semnele distinctive ale virtuţii şi sfinţeniei acceptate de Dumnezeu?
Suntem datori să ne străduim din toate puterile să discernem limpede, să hotărâm şi să stabilim o dată pentru totdeauna în ce constă adevărata religie. Până nu vom face acest lucru, marile treziri religioase vor fi de scurtă durată; până nu vom face acest lucru, ne putem aştepta la puţine lucruri bune din dezbaterile noastre aprinse, în conversaţiile şi în paginile tipărite, fiindcă nu ştim clar şi limpede pentru ce ar trebui să ne luptăm.
Scopul meu este să-mi aduc şi eu contribuţia şi să-mi folosesc toată îndemânarea (oricât de slabă ar fi ea) în scopul acesta, prin tratatul de faţă; trebuie să fac observaţia că scopul actual este oarecum diferit de scopul celorlalte cărţi pe care le am publicat, care doreau să arate semnele distinctive ale lucrării Duhului lui Dumnezeu, atât în cazul lucrării Sale obişnuite, cât şi al celei mântuitoare; însă acum doresc să arăt natura şi semnele operaţiunilor harului Duhului lui Dumnezeu, care le deosebesc de toate celelalte lucrări ce implică mintea omului, dar care nu au o natură mântuitoare. Dacă voi avea un succes cât de modest, sper ca acesta să ajute la promovarea intereselor religiei. Fie că voi reuşi să aduc lumină asupra acestui subiect, fie că nu, chiar dacă încercarea mea va fi criticată în aceste vremuri în care oamenii manifestă un asemenea spirit critic şi combativ; nădăjduiesc însă în îndurarea unui Dumnezeu plin de har, care va accepta sinceritatea strădaniilor mele; nădăjduiesc, de asemenea, în buna-credinţă şi în rugăciunile urmaşilor adevăraţi ai Mielului blând şi milos al lui Dumnezeu.
Cuprins

• Partea I - Despre natura emoţiilor şi importanţa lor în religie
I. Religia adevărată constă, în cea mai mare parte, în emoţii sfinte - II. Dovezi ale faptului că religia adevărată constă în emoţii - III. Deducţii pe baza acestei doctrine
• Partea II - În care se arată semnele care nu reprezintă neapărat o dovadă sigură a faptului că emoţiile religioase sunt cu adevărat pline de har, ori nu
I. Faptul că emoţiile religioase sunt foarte puternice nu sunt un semn - II. Efectele mari asupre trupului nu sunt un semn - III. Fluenţa şi fervoarea nu sunt un semn - IV. Faptul că emoţiile nu sunt produse de noi nu este un semn - V. Faptul că vin însoţite de texte din Scriptură nu este un semn - VI. Faptul că au o aparenţă de dragoste nu este un semn - VII. Faptul că emoţiile religioase sunt de multe feluri nu este un semn - VIII. Bucuriile care apar într-o anumită ordine nu sunt un semn - IX. Timpul îndelungat şi zelul depus în îndeplinirea îndatoririlor nu este un semn - X. Multă laudă adusă lui Dumnezeu nu este un semn - XI. Încrederea mare nu este un semn sigur - XII. Mărturiile înduioşătoare nu sunt un semn
• Partea III -

Dicţionar de imagini şi simboluri biblice

Libraria Beraka Bacau

De: Editori generali: Leland Ryken, James C. Wilhoit şi Tremper Longman III
În categoria: Diverse
Editura: Casa Cartii
Nr. pagini: 1240
Pret: 130 Ron

Comanda AICI!

Dicţionarul de imagini şi simboluri biblice a fost conceput ca o carte de referinţă care să-i ajute pe cititorii, pe cercetătorii şi pe învăţătorii Bibliei în explorarea lumii fascinante şi variate a imaginilor, a metaforelor şi a arhetipurilor din Biblie. Impresia era că dicţionarele şi enciclopediile biblice obişnuite ofereau prea puţin suport în acest domeniu. Acelora care îşi însemnaseră în Bibliile lor referinţe la imagini, la motive şi la alte caracteristici literare, lipsa unei asemenea lucrări de referinţă li se părea o crimă – sau o oportunitate editorială!

De aici s-a născut viziunea publicării unui dicţionar care să cuprindă articole despre trăsăturile de caracter, subiectele de intrigă, scenele tipice, procedeele retorice, speciile literare şi cărţile Bibliei. Unele articole abordează unele arii tematice largi (cum ar fi „Animale” sau „Imagini juridice”), iar altele îşi restrâng centrul de interes (cum ar fi „Liră” sau „Muştar, sămânţă de ~”). Multe articole inedite disting, în mod clar, acest dicţionar de alte dicţionare biblice (precum „Fântână, întâlnire la ~” sau „Înşelarea oracolului”). Şi chiar şi acolo unde articolele intitulate „Zid” sau „Turn” produc în cititorul care îşi foloseşte foarte mult emisfera dreaptă o aversiune faţă de detaliile arheologice, accentul este pus categoric pe dimensiunile evocatoare ale acestor subiecte.

Acest dicţionar, cu toate că are un număr de aproximativ 850 de articole, nu este exhaustiv. Constatarea aceasta dovedeşte cât de vastă şi de diversă este mulţimea imaginilor biblice şi cât de limitate sunt timpul şi energia redactorilor şi, la fel, ale editurii. Este întotdeauna provocatoare crearea unei lucrări de referinţă într-un domeniu în care niciun predecesor nu a instituit un „canon” al intrărilor. La fel, poate fi o adevărată aventură pentru redactorii care întâlnesc pe parcursul lucrării mereu alte perspective şi unghiuri de vedere – punându-le şi la dispoziţia altora. Însă după şapte ani de planificări şi muncă – şi o muncă mult mai de durată decât s-a estimat iniţial –, a sosit timpul să ne oprim, să lăsăm lucrurile aşa cum sunt şi să publicăm. Ne consolăm cu gândul mărinimos că viitorii revizori vor avea ce să înveţe de la noi şi vor clădi pe acest fundament. Şi credem că cititorii noştri, atunci când vor lucra cu acest dicţionar, vor vedea că se pot aventura singuri şi pot să exploreze alte faţete ale imagisticii biblice.

Principalii beneficiari ai acestui dicţionar nu sunt dintre erudiţi, ci dintre nespecialişti. Am încer­cat să producem o lucrare accesibilă şi interesantă care să constituie o unealtă importantă, absolut necesară, în completare la dicţionarele biblice obişnuite şi, de asemenea, să ofere noi posibilităţi de citire şi de apreciere a Bibliei. Sperăm ca această carte să le descopere noi orizonturi cercetătorilor, noi abordări învăţătorilor – inclusiv celor din artele frumoase – şi profunzimi impresionante cititorilor evlavioşi ai Scripturii. Dacă cititorii prind măcar o parte din bucuria pe care noi am trăit-o făcând corectura acestei cărţi în curs de apariţie, putem spune că ne-am împlinit scopul.

Editorii, din „Prefaţă”

De ce intarzie trezirea ?

Leonard Ravenhill

Comanda Aici

Pret: 9 Ron

La ora aceasta tristă, lumea doarme în întuneric, iar Biserica doarme în lumina; aşa că Isus este rănit "în casa celor ce-L iubeau." Biserica luptatoare şchioapătează şi este luată în râs şi numită impotentă. În fiecare an folosim munţi de hârtie şi râuri de cerneala ca să retipărim scrierile unor oameni de mult morţi, în timp ce Duhul Sfant, care este viu, caută oameni care să fie gata să calce ştiinţa lor sub picioare, să spargă balonul umflat al egoismului lor şi să recunoască deschis că, deşi au ochi, sunt totuşi orbi. Astfel de oameni, cu preţul inimii zdrobite şi al lacrimilor vărsate, caută să primească uleiul sfant al doctoriei pentru ochi, care se cumpară numai cu preţul recunoaşterii sărăciei sufleteşti.

Încercăm să ne salvăm eşecul şi sărăcia spirituală ascunzându-ne sub doctrina suveranităţii lui Dumnezeu şi împotmolindu-ne într-un dispensaţionalism stagnant. În timpul acesta, iadul se umple... Puterile întunericului avansează, iar Dumnezeu caută zadarnic un om care să stea în spărtură, aşa cum a stat Ezechiel! Dragul meu frate predicator, azi ne place mai mult să călătorim decât să suferim, de aceea nu exista naşteri spirituale. Doamne, trimite-ne, şi asta cât mai repede, profeţi care să nu meargă la pas cu o biserică ce nu merge la pas cu Tine.

Ni se spune adesea că în vremurile acestea de încercări grele, oamenii au nevoie să fie mângâiaţi. Sunt de acord, mulţi au nevoie de mângâiere: cei bolnavi, cei întristaţi, cei în suferinţă. În acelaşi timp, nimeni să nu se înşele: a tăcea şi a fi nepăsător când casa este cuprinsă de flăcări este o crimă. Nu-l mângâie şi nu-l ajută pe vecin cel ce-l lasă să doarmă şi vede cum hoţul îi sparge casa. Avem oare voie să ne moleşim în faţa oamenilor de paie de azi, care îşi bat joc de evanghelismul nostru care vesteşte pierzarea, focul şi iadul, care preţuieşte sângele vărsat la Calvar, care crede în întruparea din fecioară? Dacă am da înapoi, ne-am arăta ca nişte paiaţe. Legiunile iadului sunt mari; dar oştile cerului sunt şi mai mari. Diavolul este puternic; Dumnezeu este Atotputernic. Riscul este mare. Şi mare este preţul. Dar mare este şi premiul!

"Este oare lungimea vieţii noastre aşa de dragă şi este oare confortul caselor noastre atât de preţuit încât să fim gata să le cumpărăm cu preţul unei vieţi de necredinţă, cu preţul rugăciunilor uscate şi fără viaţă? Nu cumva la marea judecată, în ultimă instanţă, în faţa lui Dumnezeu vor veni milioane de oameni trimişi la pierzare, la focul cel veşnic, să mă acuze că am fost nepăsător de soarta lor, că am trăit un materialism doar învelit în câteva versete din Scriptura? Ferească Dumnezeu Preasfântul! Nu ştiu ce vor alege alţii. Cât despre mine, daţi-mi focul trezirii sufletului meu şi a Bisericilor din întreaga ţară. Dacă nu, mai bine moartea!"

Cuprins

Cuvântul traducătorului
Cuvânt înainte
Prefaţa la prima ediţie
1. Cu orice preţ, căutaţi să aveţi ungerea
2. Rugăciunea atinge veşnicia
3. La amvoane, ungerea! În popor, strângerea!
4. Unde este acum Dumnezeul lui Ilie?
5. O trezire într-un cimitir plin cu oase
6. Trezirea întârzie... fiindcă...
7. Unde sunt predicile înflăcărate?
8. Credincioşii necredincioşi
9. Se caută proroci pentru vremuri de răstrişte
10. Focul naşte foc!
11. De ce atâta nepasare?
12. O Biserică dezorientată într-o lume pierdută
13. Se caută un proroc care să predice predicatorilor
14. Un constructor al Împărăţiei
15. Însemnat "Pentru Hristos"
16. "Dă-mi copii sau mor!"
17. "Gunoiul lumii acesteia"
18. Rugăciuni cât Dumnezeu de mari
19. După cum este Biserica, aşa este şi societatea
20. Cunoscut în Iad